Pe coastele Siciliei

Suflă un vânt rece și aspru din față, Marea-i o nălucă sculptată din aur și gheață, Valurile sterpe se sinucid în stânci mai abrazive ca un dor, Catarge putrezite duc în larg povești de amor… Barbar e strigătul mut ce urlă ca un tunet în mine Și putrezește organe, inimă, noroc de suflet că-n viață…