Alb Infinit

Ca un refugiat hăituit de vreme Am vrut să mă ascund în penumbra a două bolți reci Din care izvorăsc infinite pasteluri, Iar timpul își adapă setea de moarte, Dar m-am rătăcit în labirintul celor patru camere obscure Unde am lăsat la developat fotografii cu monștrii incerți; În jurul lampadarului prăfuit Roesc gânduri ca fluturi…